19 Ianuarie 2018 / Nori de gaz ionizat, din Marea Neagră Magellanică (LMC)

Image Credit & Copyright: Josep Drudis, Don Goldman

 
Explicaţie: În acest mozaic telescopic profund şi detaliat, avem prezentarea unei vederi atrăgătoare, pe cerul sudic, respectiv Marea Neagră Magellanică (LMC). Înregistrată cu filtre în bandă vizuală largă şi în bandă vizuală îngustă, scena cosmică, se întinde pe o lăţime de aproximativ 5 grade sau comparativ cu 10 Luni întregi. Filtrele cu bandă vizuală îngustă sunt proiectate să transmită numai lumina emisă de Hidrogen şi atomii de Oxigen. Ionizaţi de lumina stelelor energetice, atomii emit lumina lor caracteristică, pe măsură ce, electronii sunt recaptaţi şi astfel, conduc la trecerea atomilor către o stare de energie mai scăzută. Ca rezultat, în această fotografie, Marea Neagră Magellanică (LMC), pare să fie, acoperită de proprii nori de gaz ionizat, care înconjoară stelele sale, tinere şi masive. Sculptate de vânturile stelare puternice şi de radiaţiile ultraviolete, norii strălucitori, dominaţi de emisiile de Hidrogen sunt cunoscute ca regiuni H II (cu Hidrogen ionizat). Însuşi, din multe regiuni, cu Hidrogen ionizat (H II), care astfel, se suprapun, Nebuloasa Tarantula este regiunea formată de stele mari, din partea stângă, a fotografiei. Fiind de altfel şi cel mai mare „satelit”, al Galaxiei noastre Calea Lactee, Marea Neagră Magellanică (LMC) este de aproximativ 15 mii de ani lumină şi se află la o distanţă de doar 160 de mii de ani lumină, spre Constelaţia Dorado.

Traducerea, adaptarea şi completarea textului, din limba engleză, în limba română: Laurenţiu - Flaviu Sima, din România.

Sursa (source): https://apod.nasa.gov/apod/ap180119.html

Articolul original, în limba engleză

Clouds in the LMC

Explanation: An alluring sight in southern skies, the Large Magellanic Cloud (LMC) is seen in this deep and detailed telescopic mosaic. Recorded with broadband and narrowband filters, the scene spans some 5 degrees or 10 full moons. The narrowband filters are designed to transmit only light emitted by hydrogen, and oxygen atoms. Ionized by energetic starlight, the atoms emit their characteristic light as electrons are recaptured and the atoms transition to a lower energy state. As a result, in this image the LMC seems covered with its own clouds of ionized gas surrounding its massive, young stars. Sculpted by the strong stellar winds and ultraviolet radiation, the glowing clouds, dominated by emission from hydrogen, are known as H II (ionized hydrogen) regions. Itself composed of many overlapping H II regions, the Tarantula Nebula is the large star forming region at the left. The largest satellite of our Milky Way Galaxy, the LMC is about 15,000 light-years across and lies a mere 160,000 light-years away toward the constellation Dorado.